Sunt un barbar, metodic și rece

nu-ntorc capul după orice vis întâlnesc

dar la tine mi-e gândul când ziua trece

când ochii tăi ne-nduplecați vor să plece

acum, când tot mai mult îi iubesc.

știu că de dorul meu nu-ți mai pasă

și iubire găsești din orice privire

dar atunci când lumea ți-e cea mai frumoasă

gândește-te, măcar o clipă, la mine.

Nu-ți cer nimic, decât amintirea

unor roiuri de fiori din trecut

și dacă cel pe care-l crezi cu menirea

să-ți aducă pe chipul tău fericirea

te va face să regreți ce-ai avut,

cu tine-mi va fi întotdeauna gândirea.

nu mai răspund nimanui, ci numai ție

ai fost când aveam nevoie și încă mai ești,

iar dacă vreodată dăm ochii pe glie

voi plânge amarnic crezând că glumești.

Nu vreu să vii înapoi ci-nainte

nu-ți cer inima de nu mai poți s-o oferi

dar vreau să-ți vorbesc, să-mi aduc aminte

că sentimentul real totdeauna rămâne,

că nimic nu a fost de astăzi pe mâine

și nu pot să-ți cer decât efemere cuvinte.

Sper aceste versuri să-ți amintească de mine

și chiar dacă râzi de ele sau nu-ți mai pasă,

să știi că dacă te rănește oricine,

sunt aici oricând, minune frumoasă.

 

 

Advertisement